Vape Spații Publice România: Ce se Schimbă în 2026

Proiectul de Interzicere a Vapatului în Spații Publice Închise: Ce se Discută Acum în Parlament. Ghid Complet pentru Vaperi (și nu numai)

Notă de informare (Disclaimer): Informațiile prezentate în acest articol au un scop exclusiv informativ și educațional. Acestea nu constituie consultanță juridică sau sfaturi legale profesioniste. Deși depunem eforturi pentru a oferi informații corecte și la zi, legislația privind vaping-ul și produsele din tutun este supusă schimbărilor frecvente și poate varia semnificativ în funcție de regiune sau țară. Cititorii sunt direct responsabili pentru informarea și respectarea legilor în vigoare din jurisdicția lor. Pentru clarificări sau interpretări oficiale ale legii, vă recomandăm să consultați sursele guvernamentale oficiale sau un avocat.

Introducere: Panica de dimineață și titlurile bombă

Să fim sinceri. Ai deschis și tu rețelele de socializare zilele trecute, ai văzut un titlu scris cu litere de o șchioapă, de un roșu aprins, tip: „APOCALIPSA VAPERILOR! Se interzice complet vape-ul în toată România! Amenzi uriașe!” și instantaneu ți-a crescut pulsul. Te-ai uitat panicat la dispozitivul tău de pe birou și te-ai întrebat dacă de mâine trebuie să te ascunzi prin tufișuri sau prin toalete ca în vremurile bune din liceu doar pentru a trage un puf.

Răspunsul scurt, direct și fără ocolișuri este: nu, nu încă. Nu te arestează nimeni la ieșirea din casă și nici nu s-a dat vreo interdicție totală peste noapte. Însă, ca specialist în analiză și fin cunoscător al mecanismelor din spatele cortinei, trebuie să îți spun adevărul gol-goluț: există un proiect de lege extrem de real, înregistrat sub numele de L244/2026, aflat chiar acum în plină dezbatere în Parlamentul României. Și da, acest proiect are potențialul de a schimba radical, de la rădăcină, modul și locurile în care poți folosi o țigară electronică.

În acest articol-mamut nu vom face jurnalism de senzație și nici nu vom plânge pe umărul nimănui. Vom trece prin toată povestea, pas cu pas, într-un limbaj lejer, pe înțelesul tuturor (că doar nu avem timp de jargon juridic plictisitor), cu o porție sănătoasă de realism și puțin umor, pentru că, serios acum, scena politică românească oferă destul material de comedie. Vom vedea cine vrea să ne lase „pe uscat”, ce prevede textul legii, cum s-au răzgândit senatorii noștri de la o lună la alta și ce spune, de fapt, legea actuală, pe care mulți o confundă cu proiectul de viitor. Așa că așază-te confortabil și hai să descurcăm ițele legislației din iulie 2026.

Ce este proiectul L244/2026 și cum a apărut pe lume?

Orice lege are o mamă, un tată și, de cele mai multe ori, o poveste de culise destul de spumoasă. În cazul proiectului privind o posibilă interzicere vape spatii publice romania, scânteia s-a aprins oficial pe data de 16 aprilie 2026. Atunci, deputata USR Diana Stoica și senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu au depus în Parlament inițiativa legislativă L244/2026. Scopul declarat? Modificarea celebrei Legi nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

La momentul respectiv, fetele și-au făcut temele din punct de vedere politic și nu au plecat singure la război. Pe lista de co-inițiatori au apărut nume grele din spectrul politic de la putere: senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel (pe care îl știi de la televizor, fiind medic de profesie) și senatoarea PNL Maria Gabriela Horga. Când vezi PSD, PNL și USR semnând pe aceeași foaie, te gândești că s-a aliniat Jupiter cu Marte și că legea va trece ca prin brânză, nu? Ei bine, politica dâmbovițeană e plină de surprize, dar ajungem și acolo.

De unde a pornit toată această mobilizare? Nu, nu s-au trezit parlamentarii cu noaptea-n cap dornici să citească studii de toxicologie. La baza proiectului stă o presiune publică uriașă: o petiție semnată de peste 62.000 – 64.000 de români, strânsă și depusă cu mare fast de comunitatea Declic direct la Ministerul Sănătății. Oamenii din spatele petiției au cerut clar: definirea legală a fumatului trebuie actualizată, iar vaporii trebuie tratați la fel ca fumul clasic.

Argumentul principal aruncat pe masa dezbaterilor de către inițiatori provine direct de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS). OMS a emis avertismente repetate conform cărora aerosolii eliberați de tigari electronice pot crește semnificativ nivelul de particule fine (PM2.5) în spațiile închise. Mai mult, anumite studii europene menționate în expunerea de motive indică o deteriorare vizibilă a calității aerului ambiental și apariția unor simptome iritative la nivelul căilor respiratorii pentru persoanele expuse pasiv. Practic, inițiatorii au spus: „Nu contează că miroase a căpșuni sau a pepene galben, tot poluare se numește dacă ești înăuntru!”.

Ce prevede exact textul proiectului de lege: Miza din spatele cuvintelor

Miza centrală a acestui proiect lege vape parlament 2026 nu este o simplă amendă, ci o inginerie definițională. Vedeți voi, avocații și juriștii trăiesc din definiții. Dacă un lucru nu este definit clar în textul legii, el practic nu există în fața instanței sau a agentului de poliție care vine să îți dea amendă.

Legea nr. 349/2002, în forma ei care rulează de ani de zile, definește fumatul strict ca inhalarea fumului rezultat din arderea tutunului. Observați cuvântul cheie? Ardere. Ei bine, exact aici a fost portița de salvare a comunității noastre. Deoarece dispozitivele moderne folosesc atomizoare pentru a încălzi un amestec format din baze, arome și eventual un shot nicotina, acolo nu există nicio ardere. Există doar vaporizare. Prin urmare, din punct de vedere juridic, vapatul a rămas în afara definiției fumatului și, implicit, a scăpat de majoritatea restricțiilor drastice aplicate țigărilor clasice.

Proiectul L244/2026 vine cu buldozerul peste această portiță și propune ca termenul de „fumat” să fie extins radical. Dacă legea va fi aprobată în forma actuală, „fumatul” va include explicit și inhalarea aerosolilor sau vaporilor rezultați din:

• Țigări electronice (vape-uri de orice fel, de la pod-uri mici până la mod-uri uriașe);

• Flacoane de reumplere pentru țigările electronice (indiferent de capacitate);

• Dispozitive electronice pentru încălzirea tutunului (IQOS, glo etc.);

• Orice alte produse destinate inhalării fără ardere, care sunt asimilate acestora.

Și acum vine cireașa de pe tort: această regulă se va aplica indiferent dacă produsele respective conțin sau nu nicotină. Deci, dacă sperai că scapi vapanid doar arome concentrate amestecate cu glicerină vegetală și propanediol fără nicotină, parlamentarii s-au gândit deja la asta și ți-au tăiat elanul. Cloud chasing-ul cu zero nicotină va fi tratat la fel ca o țigară Carpați fără filtru fumată în tren.

Odată ce această definiție se extinde, se declanșează un efect de domino. Interdicția generală deja existentă în Legea 349 se va aplica automat vapatului în următoarele locuri:

1. Toate spațiile publice închise (restaurante, baruri, cafenele, mall-uri, magazine).

2. Spațiile închise de la locul de muncă (instituții publice, sedii de firme, birouri open-space).

3. Mijloacele de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie, trenuri, metrou).

4. Locurile de joacă pentru copii (chiar și cele aflate în aer liber, unde restricția era oricum de bun-simț, dar acum devine literă de lege clară).

Există totuși o singură excepție prevăzută explicit în textul proiectului, o excepție destul de ironică: spațiile de detenție în care sunt cazate persoanele private de libertate. Da, ai citit bine. Dacă proiectul devine lege, singurul loc public închis unde vei mai putea vapa legal va fi… penitenciarul. Probabil inițiatorii s-au gândit că dacă le iei deținuților și dreptul la vapat, riști o revoltă de proporții epice, așa că au lăsat lucrurile așa.

Un alt detaliu tehnic din proiect este eliminarea unei prevederi considerate în prezent redundante. În legislația actuală exista o mențiune separată care interzicea specific țigara electronică în transportul public. Inițiatorii au explicat în expunerea de motive că, odată ce vapatul intră sub umbrela definiției generale a fumatului, acea normă separată devine complet inutilă și poate crea confuzii de interpretare pentru agenții constatatori.

Odiseea parlamentară: Cum a trecut proiectul de la extaz la agonie în Senat

Dacă vrei să înțelegi cum funcționează politica din România, traseul acestui proiect este studiul de caz perfect. Relatările din presă din ultimele luni au indus în eroare foarte mulți consumatori, deoarece știrile apăreau fragmentat. Ba că a trecut, ba că a fost respins, de nu mai înțelegea nimeni nimic. Hai să facem ordine în calendar și să vedem filmul evenimentelor din acest an, 2026.

Totul a început promițător pentru inițiatori. Pe data de 27 mai 2026, Senatul României (care în acest caz a fost prima cameră sesizată) a dat un vot favorabil trimiterii proiectului mai departe în comisii și spre dezbatere, înregistrând 40 de voturi „pentru”, 22 „contra” și 14 abțineri. Presa a explodat: „Senatul a votat interzicerea!”. Vaperii au început să își facă provizii de lichide longfill și se uitau urât la clădirea Parlamentului.

Însă adevărata bătălie s-a dat în spatele ușilor închise, în comisiile de specialitate. Pe data de 25 iunie 2026, Comisia de Sănătate, Comisia Juridică și Comisia Economică din Senat s-au reunit pentru a analiza amendamentele și argumentele industriei și ale asociațiilor de consumatori. Rezultatul? Cele trei comisii au elaborat un raport comun de respingere a proiectului de lege. Practic, specialiștii din comisii au spus politicienilor: „Stați așa, că legea asta face mai mult rău decât bine în forma asta structurală”.

Lovitura de teatru s-a produs pe 30 iunie 2026 în Plenul Senatului. Raportul de respingere propus de comisii a fost supus la vot și aprobat cu o majoritate zdrobitoare. Să vedem cum s-au împărțit taberele, pentru că cifrele sunt extrem de interesante:

• Pentru respingere (adică împotriva interdicției): 28 de senatori PSD, 13 senatori PNL, 9 de la UDMR și 4 neafiliați. O coaliție solidă care a decis să pună frână proiectului.

• Împotriva respingerii (adică pentru păstrarea interdicției): Doar inițiatorii de la USR, un singur senator rătăcit de la PNL, un senator AUR și un neafiliat.

• Abțineri (zona neutră): 21 de abțineri de la AUR, 7 de la partidul Pace Întâi România și 2 alte abțineri.

Imediat după acest vot, în perioada 30 iunie – 2 iulie 2026, senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a ieșit public în presă și a confirmat eșecul temporar din Senat, însă a lansat un avertisment clar: lupta nu s-a încheiat, iar tabăra pro-interdicție își va muta toate forțele și argumentele la Camera Deputaților.

Ce înseamnă acest traseu din punct de vedere juridic? (Lecția de drept constituțional)

Aici intervine marea confuzie din rândul publicului larg. Mulți au strigat: „Gata, Senatul a respins proiectul, am scăpat, vapatul e salvat!”. Greșit! În România, sistemul parlamentar este bicameral. Pentru acest tip de inițiativă, Senatul este doar prima cameră sesizată. El dă un vot de orientare, își exprimă o opinie politică și legislativă, dar nu are ultimul cuvânt.

Camera Deputaților este camera decizională. Acest lucru înseamnă că proiectul L244/2026 pleacă acum automat pe mesele deputaților. Aceștia vor relua toate procedurile: discuții în comisii, rapoarte, amendamente și, în final, votul din plenul Camerei Deputaților. Dacă deputații decid să voteze „pentru” adoptare, recomandarea negativă și votul de respingere de la Senat devin istorie, fiind complet anulate.

Prin urmare, reține aspectul cel mai important din punct de vedere legal: la data de iulie 2026, acest proiect NU este lege și nu produce absolut niciun efect juridic. Juriștii de top consultați în mass-media au fost extrem de vehemenți pe acest punct: până când un proiect nu este adoptat de Camera Deputaților, trimis la promulgare către Președintele României și publicat oficial în Monitorul Oficial, el reprezintă doar o simplă bucată de hârtie cu statut de propunere. Punct.

Reacții, controverse și războiul nevăzut al lobby-ului

Votul din 30 iunie din Senat a deschis o adevărată cutie a Pandorei în spațiul public, taberele fiind mai polarizate ca niciodată. Fiecare parte vine cu argumente puternice, iar discursurile reflectă viziuni total diferite asupra societății și a libertății individuale.

Pe de o parte, inițiatorii proiectului s-au arătat profund dezamăgiți și au acuzat clasa politică de nepăsare în fața sănătății generațiilor tinere. Ruxandra Cibu Deaconu a criticat dur decizia colegilor săi din Senat, susținând public că prin acest vot s-a menținut cu bună știință o excepție periculoasă care permite transformarea spațiilor publice închise în zone de fumat pasiv mascat. Mesajul ei a fost clar: USR nu va renunța și va încerca să convingă deputații că aerul curat din restaurante și birouri este un drept fundamental, nu un moft.

De cealaltă parte a baricadei, argumentele au fost axate pe moderație, responsabilitate și pe diferențele tehnologice majore dintre produse. Senatorul PNL Silviu Coșa și-a explicat public votul împotriva interzicerii printr-o declarație care a circulat intens în comunitățile de vaperi:

„Fumatul clasic afectează grav sănătatea fumătorilor pasivi, dar vapatul are un risc mult mai mic pentru cei din jur. El este, în primul rând, o alegere a oamenilor maturi și responsabili care îl practică.”

Această poziție scoate în evidență conceptul de „harm reduction” (reducerea riscurilor), susținut de multe asociații internaționale, care consideră că vapatul este o unealtă eficientă pentru cei care vor să renunțe la fumatul tradițional și că tratarea celor două fenomene la indigo este o eroare strategică.

Desigur, presa nu a ratat ocazia de a pune degetul pe rană. Posturi mari de televiziune au titrat pe ecrane concluzii dure, sugerând că „industria a avut mai multă susținere” în acest vot și lăsând să se înțeleagă că activitățile intense de lobby din partea producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de dispozitive alternative ar fi cântărit greu în decizia senatorilor PSD și PNL de a respinge proiectul. Indiferent unde se află adevărul, este cert că interesele economice din spate sunt uriașe: industria de vapat generează mii de locuri de muncă și taxe substanțiale la bugetul de stat, un aspect pe care politicienii nu îl pot ignora atât de ușor într-un an electoral sau de stabilitate fiscală.

Ce spune LEGEA ACTUALĂ chiar acum, în iulie 2026?

Pentru că circulă atât de multe informații greșite pe internet, hai să lăsăm deoparte ce ar putea fi în viitor și să ne uităm clar la ce scrie în lege acum, în momentul de față. Ca utilizator, trebuie să îți cunoști drepturile și obligațiile pentru a nu cădea victimă abuzurilor sau dezinformărilor.

În acest moment, textul de bază este reprezentat de Legea nr. 349/2002, dar cu o actualizare majoră adusă relativ recent prin Legea nr. 64/2024. Această modificare din 2024 a fost cea care a interzis total vânzarea oricăror produse de vapat (cu sau fără nicotină) către minori, a interzis automatele comerciale de vape-uri și a impus sancțiuni dure magazinelor care încalcă aceste reguli.

Însă, în ceea ce privește utilizarea în spații închise, lucrurile au rămas nuanțate. Asociația Industriei de Vaping (AIV) a explicat public, în repetate rânduri, că modificările aduse de Legea 64/2024 s-au concentrat strict pe accesul minorilor și pe comercializare, fără a extinde interdicția generală de fumat indoor către țigările electronice sau produsele cu tutun încălzit. Din punct de vedere juridic pur, o extindere automată a interdicțiilor de fumat clasic către vaping este complet incorectă și ilegală în lipsa unui text legislativ explicit (cum este proiectul L244).

Deci, care este concluzia pe curat? În iulie 2026, folosirea unei țigări electronice în majoritatea spațiilor publice închise din România (magazine, restaurante la interior, cafenele, mall-uri) NU este interzisă prin legea generală a statului. Există însă trei mari excepții clare care sunt deja în vigoare și pe care trebuie să le respecți cu sfințenie, altfel riști amenzi usturătoare:

1. Mijloacele de transport în comun: Este complet interzis să vapezi în autobuz, tramvai, metrou sau tren. Aici interdicția este veche și extrem de clară.

2. Unitățile de învățământ și cele sanitare: Nici nu se discută. Nu ai voie să vapezi în școli, licee, universități sau spitale, nici în interior și, în multe cazuri, nici în curtea acestora.

3. Minorii: Persoanele sub 18 ani nu au dreptul legal de a cumpăra sau de a deține/utiliza aceste produse în spațiul public.

Capcana regulamentelor interne: Legea îți permite, patronul ba!

Aici intervine o altă nuanță extrem de importantă unde mulți vaperi își prind urechile. Faptul că legea generală a țării nu interzice vapatul într-un restaurant nu înseamnă că ai un drept divin de a scoate dispozitivul și de a face nori de vapori deasupra farfuriei vecinului de masă.

Proprietarii de spații comerciale, managerii de restaurante și, mai ales, angajatorii au dreptul legal de a-și stabili propriile reguli de conduită prin regulamente interne. Multe companii multinaționale și firme locale au introdus reguli extrem de stricte în clădirile de birouri, interzicând total utilizarea dispozitivelor în spațiile open-space, pe coridoare sau în sălile de ședințe, asimilând fenomenul de vaping birou legal romania cu fumatul clasic din motive de confort al angajaților non-vaperi.

La fel se întâmplă și în HORECA. Dacă managerul unui restaurant decide că localul lui este „vape-free” și afișează acest lucru la intrare, ești obligat să te supui. Dacă refuzi, nu te amendează poliția pe Legea 349, dar proprietarul te poate pofti afară din incintă pentru nerespectarea regulamentului proprietății private. Sfatul nostru? Fii civilizat, întreabă ospătarul sau verifică semnele de la intrare înainte de a porni dispozitivul.

Situația actuală (iulie 2026) vs. Ce ar propune proiectul L244/2026

Pentru a avea o imagine de ansamblu ultra-clară și sintetică, am structurat diferențele majore într-un tabel comparativ complet. Acesta îți arată exact unde ne aflăm astăzi și unde am putea ajunge dacă deputații decid să adopte proiectul USR.

Aspect de interes	Situația conform Legii Actuale (iulie 2026)	Dacă Proiectul L244/2026 devine Lege
Vaping în restaurante, baruri, cafenele (interior)	Permis prin lege, cu excepția cazurilor în care locația are un regulament intern restrictiv.	Complet interzis prin lege, indiferent de dorința sau politica proprietarului localului.
Vaping la birou / locul de muncă (spații închise)	Permis din punct de vedere legal general, dar restricționat masiv în 95% din cazuri prin regulamentul intern al angajatorului.	Interzis explicit prin lege. Angajatorii vor fi obligați să aplice sancțiuni și amenzi administrative.
Vaping în transportul public (autobuz, metrou, tren)	Deja interzis complet prin reglementări specifice aflate în vigoare.	Rămâne interzis, dar norma este mutată sub definiția generală a fumatului pentru simplificare.
Vaping în locurile de joacă pentru copii	Zonă neclară din punct de vedere juridic strict pentru vape (fumatul de tutun ars este interzis clar).	Interzis explicit și total prin lege, inclusiv în spațiile de joacă aflate în aer liber (parcuri).
Fumat clasic (țigări cu ardere, tutun ars)	Interzis complet în toate spațiile publice închise încă din anul 2016.	Rămâne interzis, textul de bază nu suferă modificări pe această zonă.
Vânzarea și utilizarea de către minori (<18 ani)	Interzisă complet și drastic prin modificările aduse de Legea nr. 64/2024.	Fără schimbări, restricțiile severe de vârstă rămân neschimbate în text.
Excepții speciale de la interdicția indoor	Nu se aplică în mod direct deoarece utilizarea generală indoor este permisă.	Spațiile de detenție (penitenciarele) unde persoanele private de libertate sunt cazate.

Contextul legislativ extins: Schizofrenia proiectelor paralele din Parlament

Ca și cum povestea proiectului L244/2026 nu era destul de complicată, pe holurile Parlamentului din București se mai plimbă o inițiativă legislativă care dă complet peste cap logica restrictivă. În timp ce unii parlamentari încearcă să bage vapatul în aceeași oală cu fumatul clasic, Guvernul României a trimis spre dezbatere un alt proiect de lege, aflat în prezent la comisiile de specialitate din Senat.

Acest al doilea proiect are ca scop oficial armonizarea legislației naționale cu noile directive și norme europene privind produsele din tutun și produsele conexe. Nimic neobișnuit până aici. Însă, surpriză! Anumiți parlamentari au depus o serie de amendamente de modificare la acest proiect guvernamental care merg într-o direcție total opusă restricțiilor dictate de USR.

Mai exact, aceste amendamente propun o redefinire mai permisivă a spațiului public închis și doresc să permită explicit fumatul și vapatul pe terasele care au mai mult de doi pereți (cum sunt structurile HORECA pe timp de iarnă) sau în camere speciale, special amenajate și ventilate în interiorul clădirilor.

Ce ne arată această situație absurdă? Ne arată că direcția finală a legislației românești în domeniul fumatului și vapatului este extrem de departe de a fi bătută în cuie. Avem două trenuri legislative care merg pe aceeași linie, dar în direcții total opuse: unul cere interzicerea totală a vape-ului indoor, celălalt cere relaxarea regulilor chiar și pentru țigările clasice pe terase închise. În această stare de incertitudine și instabilitate politică, recomandarea noastră fermă este prudența maximă. Nu vă luați după zvonuri și nu considerați nicio variantă ca fiind definitivă până când nu vedeți semnătura președintelui pe decretul de promulgare.

Ce înseamnă toate acestea pentru tine, ca vaper, chiar acum?

Dacă ai citit până aici, înseamnă că ești un consumator informat și responsabil. Hai să tragem o linie clară și să vedem cum îți schimbi (sau nu) comportamentul de zi cu zi în baza acestor informații proaspete din iulie 2026:

1. Nu intra în panică și nu îți schimba obiceiurile brusc: Proiectul L244/2026 a fost respins de Senat pe 30 iunie. Urmează un traseu lung și incert în Camera Deputaților. Până la un vot final acolo, care poate dura luni de zile sau chiar se poate bloca definitiv, ești perfect în siguranță din punct de vedere legal.

2. Respectă cu strictețe regulile locului: Chiar dacă legea generală îți dă voie, bunul-simț și regulamentele interne au prioritate. Dacă ești la birou, respectă politica firmei privind conceptul de vaping birou legal romania. Dacă ești într-un restaurant, aruncă o privire rapidă după semnele de „Vaping Interzis” sau întreabă personalul. Este mult mai simplu să previi o discuție neplăcută.

3. Atenție maximă la zonele zero: În transportul public, în stațiile închise, în școli, licee, spitale și locuri de joacă, lasă dispozitivul în buzunar. Aici interdicțiile sunt clare, active și amenzile nu sunt deloc de neglijat.

4. Urmărește sursele oficiale: Schimbările legislative pot apărea de la o săptămână la alta. Pe blogul oficial elvapo monitorizăm în timp real tot ce mișcă în comisiile parlamentare. De fiecare dată când apare o modificare reală, o analiză tehnică sau un vot decisiv, echipa noastră publică ghiduri actualizate pentru a te ține la curent. De asemenea, dacă vrei să fii sigur unde ai voie să folosești dispozitivul tău preferat chiar astăzi, poți accesa ghidul nostru complet aflat în categoria dedicată de pe site.

Întrebări Frecvente (FAQ)

1. Este deja interzis vapatul în spațiile publice închise din România în iulie 2026?

Nu, nu este interzis la nivel general. Legea actuală aplică interdicția totală de utilizare indoor strict fumatului clasic (cel bazat pe arderea tutunului). Vapatul este restricționat prin lege doar în locații specifice (transport public, școli, spitale) sau prin regulamentele interne ale companiilor și proprietarilor de spații private.

2. Ce reprezintă mai exact proiectul de lege L244/2026?

Este o inițiativă legislativă propusă și depusă de reprezentanții USR care urmărește modificarea Legii nr. 349/2002. Miza ei este extinderea definiției legale a termenului de „fumat” pentru a include și inhalarea vaporilor/aerosolilor produși de țigările electronice și dispozitivele de tutun încălzit, aplicând astfel aceleași interdicții dure de utilizare indoor ca în cazul țigărilor tradiționale.

3. Acest proiect a fost adoptat sau a fost respins definitiv?

Proiectul a avut un traseu sinuos. Inițial a primit un vot tehnic pozitiv pentru trimitere mai departe în luna mai, însă pe data de 30 iunie 2026, Plenul Senatului a votat oficial și masiv un raport de respingere elaborat de comisiile de specialitate. Cu toate acestea, respingerea nu este definitivă, deoarece Senatul este doar prima cameră sesizată.

4. Ce se întâmplă acum cu proiectul după votul negativ din Senat?

Proiectul își continuă drumul constituțional și se mută automat la Camera Deputaților. Aceasta este camera decizională în acest caz, ceea ce înseamnă că deputații au puterea legală de a ignora decizia Senatului și de a vota adoptarea legii, dacă se întrunește o majoritate de voturi în plenul lor.

5. Dacă această lege va fi adoptată de Camera Deputaților, ce se schimbă concret pentru mine?

Dacă proiectul devine lege, vapatul (cu sau fără nicotină) va fi complet interzis prin lege în toate spațiile publice închise, în interiorul tuturor instituțiilor și companiilor de la locul de muncă, precum și în toate locurile de joacă destinate copiilor (inclusiv cele din aer liber). Practic, vaperii vor fi trimiși la colțul de fumat amenajat în exterior, alături de fumătorii clasici.

6. Pot vapa în acest moment în interiorul unui birou sau într-un mall?

Din punct de vedere al legii mari a statului, da, este legal. Însă, din punct de vedere practic, aproape toate mall-urile și clădirile mari de birouri au introdus clauze clare în regulamentele de ordine interioară prin care interzic utilizarea acestor dispozitive din motive de siguranță sau confort. Prin urmare, ești obligat să respecți decizia proprietarului spațiului respectiv.

7. De ce au votat senatorii în majoritate pentru respingerea acestui proiect?

Senatorii din tabăra PSD, PNL și UDMR care au votat pentru respingere au invocat în principal argumentul că vapatul și fumatul clasic au profiluri de risc complet diferite pentru sănătatea celor din jur (lipsa fumatului pasiv prin ardere). De asemenea, s-a discutat despre faptul că utilizatorii de vape sunt adulți responsabili capabili să facă alegeri informate, fără a fi nevoie de o supra-reglementare din partea statului.

8. Există și alte inițiative pe masa Parlamentului legate de acest subiect?

Da, în paralel există un proiect trimis de Guvern pentru alinierea la directivele europene. Surpriză totală: la acest proiect s-au depus amendamente care cer de fapt o relaxare, propunând permiterea fumatului și vapatului pe terasele închise comercial sau în zone speciale din interior, creând o contradicție totală cu proiectul USR.

9. De unde pot afla sigur când și dacă se schimbă legea în mod definitiv?

O lege devine activă și produce efecte obligatorii asupra cetățenilor doar după ce trece de Camera Deputaților, este semnată (promulgată) de Președintele țării și apare tipărită în Monitorul Oficial. Toate aceste actualizări oficiale sunt monitorizate și publicate în timp util pe platforma elvapo.

10. Modificările din proiect se aplică și dacă folosesc lichide fără nicotină?

Da, absolut. Textul proiectului L244/2026 precizează foarte clar că restricțiile se vor aplica tuturor dispozitivelor și amestecurilor destinate inhalării fără ardere, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină în compoziția lor.

Citeste si articolul despre Interzicerea Disposable-urilor în UE 2027